Introducere

Pe baza celor cinci căi către starea de bine care au fost stabilite recent de oamenii de știință – conectare, activitate fizică, atenție, învățare continuă, generozitate – acest articol va sublinia câteva criterii generale pe care arhitecții le pot folosi pentru a promova starea de bine prin proiectarea clădirilor.

Reguli de bază pentru proiectare

Proiectarea ar trebui să răspundă nevoilor, comportamentelor și cerințelor utilizatorilor, oferindu-le utilizatorilor libertatea de alegere și de a controla mediul din jurul lor.

Din cercetările disponibile este evident că nu există soluții de proiectare singulare sau universale care să se asigure că fiecare parametru de sănătate este optimizat și că locuitorii și populația mai largă vor prospera. Ca cerință minimă, proiectanții ar trebui să se asigure că parametrii direcți ai sănătății fizice (de exemplu, calitatea aerului) ating un nivel care este considerat „suficient de bun” pentru a evita problemele de sănătate, fără a afecta oportunitatea ca proiectarea să integreze cunoștințe mai ample și să stimuleze ocupanții să adopte comportamente pozitive pentru sănătate.

Existența a numeroase strategii legate de diferite contexte și utilizatori sugerează că este important să proiectăm medii adaptabile. Acest lucru este deosebit de relevant în contextul schimbărilor demografice și al schimbărilor climatice, dar și al schimbărilor în sectorul muncii, în stilul de viață și disponibilitatea noilor tehnologii. Proiectarea ar trebui astfel să răspundă nevoilor, comportamentelor și cerințelor utilizatorilor, oferindu-le acestora libertatea de alegere și control asupra mediului lor.

Au apărut o serie de metode care sunt grupate mai jos în teme cheie:

Cartierul și natură

Există numeroase cercetări legate de proiectarea cartierelor care susțin sănătatea și starea de bine. Unele dintre caracteristicile de proiectare care apar în mod constant sunt:

• Dezvoltare de mare densitate, cu utilizare mixtă, pentru a încuraja mersul pe jos și cu bicicleta (menținerea stării active) pentru a accesa serviciile locale (conectare) – inclusiv accesul la transportul public, servicii medicale, servicii sociale etc. − și pentru a reduce dependența de mașină.
• Disponibilitatea unor spații publice diverse (în proporție mai mare decât grădinile private), inclusiv o varietate de spații verzi accesibile și de înaltă calitate (pentru joacă, exerciții, contemplare, parcelare, socializare etc.) și peisaj brut (în mod ideal, fără trafic sau trafic redus − pentru joacă, luat masa în aer liber etc.). Acest lucru sprijină toate cele cinci căi către starea de bine.
• Furnizarea de facilități și interes (Take Notice) în spațiul public deschis – cum ar fi un mediu biodiversificat (încurajând o flora și fauna bogate), locuri pentru a sta și wifi – se adaugă la potențialul de interacțiune socială (Connect and Give) și extinde utilizarea spațiului.
• Trecerea dintre casă și cartier, în special în scenariile de mare densitate, poate fi mediat de vegetație, atât pentru a oferi o legătură strânsă cu natura, dar și pentru a oferi un grad de separare și intimitate.
• Priveliștea din casă asupra cartierului și naturii este asociată cu beneficii psihologice și încurajează interacțiunea socială (Connect) și supravegherea (Take Notice), astfel încât pervazurile joase și ferestrele care se pot deschide sunt aspecte valoroase).

Foto: Thekla Ehling

Mutare și acces

Pe măsură ce ducem un stil de viață din ce în ce mai sedentar, încurajarea unui nivel modest de activitate devine importantă pentru a îmbunătăți sănătatea cardiacă, a contracara obezitatea și a menține starea generală de sănătate (Keep Active). Nivelul de activitate recomandat este de cel puțin 30 de minute de exerciții fizice moderate (>3 METS, mers pe bicicletă sau mers rapid) în cinci sau mai multe zile pe săptămână sau 20 de minute de activitate fizică intensă (>6 METS, exerciții de jogging sau la sala de forță) în trei sau mai multe zile pe săptămână.³

Deși sălile de sport au devenit din ce în ce mai populare pentru unii (și pot, de asemenea, să susțină principiul Connect), obiectivul principal pentru toată lumea este să își îmbunătățească condiția fizică. Urcarea și coborârea scărilor este o soluție simplă și eficientă, care contracarează tendința de a alege o casă bungalou la pensie (rezultând exerciții fizice reduse într-un moment al vieții în care este important să rămâi activ și terminând cu ceea ce numim popular „bungalow knees” (genunchii de parter)). Este posibil ca locuințele cu trei etaje să crească cheltuielile personale de energie și să contribuie la creșterea densității locuințelor, ceea ce, la rândul său, conduce la alte oportunități de proiectare sustenabilă.

Cercetările privind consumul de energie uman în clădiri au arătat că angajații tipici de birou sunt mai puțin activi din punct de vedere fizic în afara serviciului, cu un nivel general de activitate marginal sub nivelurile recomandate. Astfel, chiar și creșterea modestă a nivelurilor de activitate domestică și de cartier prin proiectare poate îmbunătăți sănătatea. Urcarea unui etaj pe scări reprezintă 3,3% din cheltuielile zilnice suplimentare de energie, iar ridicarea de 20 de ori dintr-o poziție șezut echivalează cu aproximativ 10% dintr-o activitate metabolică zilnică sănătoasă⁴. Sunt sugerate câteva strategii de proiectare ascunse pentru a te menține activ:

• Transformă circulația într-o experiență plăcută și oferă recompense pentru mișcare (evită coridoarele plictisitoare, țintește lumina naturală bună, priveliști, oportunități de variație spațială și întâlnire (Connect), folosește arta etc.). Sprijină și conceptul Take Notice.
• Separă spațiile cheie prin scări, care asigură cel mai intens consum de energie, pentru a încuraja mișcarea (așază spațiul de locuit la un nivel diferit față de bucătărie/zona de luat masa, nu instala toalete la fiecare etaj).

În schimb, pentru cei cu dizabilități fizice sau utilizatori de scaune cu rotile, este clar că toate modelele de locuințe trebuie să țină cont de acest lucru. Există numeroase documente de orientare legate de acest aspect⁵, dar unele considerente cheie includ:

• Dimensiuni accesibile pentru zonele de circulație (care pot contribui la o experiență mai generoasă pentru toți).
• Praguri de acces la nivel peste tot (valoroase pentru familiile cu cărucioare de copii).
• Înălțimea pervazului trebuie să permită vizualizarea exteriorului când ești așezat (priveliștea exterioară, în special natura, este favorabilă stării de bine).
• Prizele electrice nu trebuie să fie poziționate prea jos, iar blaturile de bucătărie, mânerele, termostatele și întrerupătoarele de lumină nu trebuie să fie poziționate prea sus (permițând tuturor utilizatorilor controlul asupra mediului de acasă).
• Potențialul instalării unui lift și/sau adaptarea locuinței pentru locuit la un singur etaj (dormitor și baie la parter – de asemenea utilă pentru probleme temporare de sănătate și intimitate dacă sunt bine proiectate).

Astfel de considerente de proiectare ar trebui să includă, de asemenea, strategii pentru a se asigura că partenerii și îngrijitorii utilizatorilor de scaune rulante sunt încurajați să rămână activi.

Foto: Thekla Ehling

La masă

Obiceiurile alimentare necorespunzătoare pot duce la obezitate și probleme de sănătate asociate. Pregătirea și gătitul alimentelor (proaspete) pot deveni o activitate mai socială dacă bucătăria este concepută pentru a permite interacțiunea cu alți membri ai gospodăriei sau comunității.

La nivel comunitar, furnizarea de parcele de teren în cartier pentru cultivarea alimentelor proaspete este recunoscută că îmbunătățește sănătatea și starea de bine datorită produselor proaspete, activității fizice și interacțiunii sociale. În plus, dependența redusă față de mașină pentru cumpărături și evitarea ambalajelor și a cantităților de mâncare, reduc energia și alte resurse necesare, îmbunătățind astfel durabilitatea mediului.

În ceea ce privește proiectarea casei, strategia este de a crea un sentiment de teatru legat de gătit și de a permite participarea publicului prin proiectarea de ateliere accesibile și de locuri adiacente. Pentru a sprijini alimentația în comun și interacțiunile sociale care rezultă, zona de luat masa/masa ar trebui să fie în imediata apropiere a bucătăriei (eventual la etaj pentru a încuraja mișcarea fizică), limitând tentația cinei în fața televizorului și oferind o potențială separare în ceea ce privește zgomotul, mirosurile și factorii poluatori.

Calitatea mediului interior

Lumina

Lumina naturală are o serie de avantaje față de lumina electrică, inclusiv variabilitatea și eficiența acesteia și creează o conștientizare și o legătură cu condițiile exterioare. Pe lângă faptul că este o sursă liberă de lumină în interiorul unei case și, prin urmare, face parte dintr-o strategie de eficiență energetică, va anima spațiile și poate crea efect dramatic și diversitate. În plus, beneficiile pentru sănătatea fizică sunt acum bine înțelese și pot contracara tulburările afective sezoniere (TAS). Cu toate acestea, iluminatul excesiv poate fi dăunător confortului și poate perturba somnul. Astfel, deducem o serie de reguli generale:

• Orientează încăperile folosite dimineața (dormitoare și bucătărie) la lumina dimineții pentru a oferi o doză de lumină care stimulează ritmul circadian (Terapia cu casetă luminoasă SAD prescrie de obicei 10.000 de lux timp de 30 de minute dimineața).
• Camerele principale locuibile ar trebui să beneficieze de lumină naturală „bună” (peste 3% factor mediu de lumină naturală), iar o cameră cheie de familie ar trebui să aibă acces la lumina directă a soarelui timp de cel puțin 2 ore pe zi.
• Ferestrele cu înălțimi mari oferă mai mult acces la lumina naturală printr-o vedere mai bună a cerului (care este deosebit de importantă în cartierele dense) și o distribuție mai bună a luminii naturale în cameră.
• Dormitoarele, în special, ar trebui să aibă opțiuni eficiente de umbrire pentru a susține modele bune de somn, de exemplu, sub formă de obloane termice (pentru perioadele reci) și/sau cu lamele reglabile (pentru ventilație sigură pe timp de noapte în condiții de temperaturi ridicate).
• Controlul personal asupra cantității de lumină naturală oferă locuitorului oportunități binevenite de a ajusta condițiile pentru a se potrivi cu modelele sale de utilizare și are ca rezultat un sentiment mai mare de satisfacție față de mediul înconjurător. Ferestrele ar trebui să ofere o gamă largă de condiții (de exemplu, lumină care pică de sus, laterală, directă, difuză, reglabilă prin jaluzele, lamele și rulouri).

Foto: Thekla Ehling

Temperatura

Ca și în cazul luminii, strategia de proiectare termică ar trebui să creeze atât condiții confortabile, cât și stimulatoare care să poată exploata condițiile climatice pentru a îmbunătăți eficiența energetică. Corpul simte mediul termic nu doar în ceea ce privește temperatura aerului, ci și condițiile de radiație (de exemplu lumina soarelui), mișcarea aerului (de exemplu ventilația naturală) și conducerea căldurii prin materialele de suprafață (lemnul se simte cald, piatra se simte rece). Fiecare dintre aceste caracteristici termice este o funcție și o oportunitate pentru proiectare:

„Intervențiile ghidate de proiectare pot simplifica alegerile mai bune.”⁶

• Utilizează radiația solară pentru a crea locuri însorite în zilele răcoroase, cum ar fi scaune la ferestre (cu suprafețe calde) și spațiile solare. Folosește materiale grele pentru a absorbi și păstra căldura.
• Permite utilizatorului să se adapteze astfel încât în zilele călduroase să existe oportunități de a găsi locuri răcoroase și umbrite pentru a se așeza pe suprafețe mai conductoare unde bate briza.
• Teoria confortului adaptiv dezvăluie că condițiile termice pot fluctua și varia, mai degrabă decât să fie constante sau „optimizate”. Controlul ocupanților și adaptabilitatea designului, pentru a se potrivi nevoilor și preferințelor utilizatorilor, deoarece acestea variază în timp, sunt factori cheie ai succesului.
• Pentru a răci o clădire în timpul perioadelor cu temperaturi ridicate, proiectează deschideri care să permită crearea ventilației pe timp de noapte care să fie sigură (de exemplu, prin secțiuni cu jaluzele) și exploatează principiile ventilației suprapuse și încrucișate (de exemplu, utilizează înălțimea unei scări pentru a permite aerului cald să urce și să iasă pe sus).

Sunetul

Ca și în cazul altor aspecte ale proiectării de mediu, condițiile acustice pot fi utilizate pentru a crea oportunități de sprijinire a nevoilor și preferințelor utilizatorilor. Deși zgomotul poate provoca stres, contactul acustic cu cartierul și natura poate fi valoros. În mod similar, în interiorul locuinței, există locuri și momente în care intimitatea acustică este binevenită, deși separarea acustică completă este rareori necesară.

• Pentru a încuraja comportamentele Keep Learning, este important să creezi spații liniștite și calme pentru citit și studiu.
• Pentru a sprijini activități precum muzica și sportul în interior, fără a deranja pe alții, separarea acustică a unor spații este valoroasă.
• Proiectează ferestre care se pot deschide, astfel încât oamenii să aibă ocazia să se conecteze și să vorbească cu vecinii care trec.
• Pentru a exploata ventilația naturală într-un mediu urban, în special noaptea, și atunci când se doresc condiții de liniște pentru învățat sau dormit, proiectul ar trebui să încorporeze căi de aer atenuate fonic.
• Separă sursele care generează zgomot – cum ar fi mașinile de spălat și mașinile de spălat vase – de spațiile de locuit și de studiu pentru a sprijini activitățile sociale și de învățare.
• Ia în considerare acustica pe măsură ce avansezi prin casă: o potecă cu pietriș va alerta ocupantul cu privire la sosirea vizitatorilor; un hol cu ecou și casa scărilor pot semnala când oamenii se adună; un coridor cu mochetă atenuează zgomotul din birou, iar mobilierul moale și lenjeria de pat creează un mediu liniștit pentru somn.

Calitatea proiectării

Există o serie de alte caracteristici de proiectare care au un impact asupra comportamentelor Five Ways; acestea sunt prezentate pe scurt mai jos:

• Culoarea mediului în care trăim, cum ar fi pereții interiori, poate avea un impact asupra comportamentului nostru de învățare și, în anumite spații, poate fi folosită pentru a susține învățarea. Cercetările au concluzionat că „roșul îmbunătățește performanța într-o activitate orientată spre detalii [such as doing homework], în timp ce albastrul îmbunătățește performanța într-o activitate creativă[like art of social debate]”.⁷
• Înălțimea tavanului poate juca un rol în perspectiva noastră socială și capacitatea de a ne concentra.
• Descoperirile recente arată că, atunci când oamenii se află într-un spațiu cu tavanul joc, sunt mai buni la activități de concentrare, cum ar fi studiul sau cititul. Spațiile mai generoase ne determină să ne simțim liberi, ceea ce tinde să-i determine pe oameni să se angajeze în stiluri mai abstracte de gândire; ei sunt mai capabili să adopte o perspectivă mai largă și să vadă ce aspecte comune există; sunt în special adecvate pentru spațiile de întâlnire socială.⁸
• Forma spațiului ne influențează sentimentul de confort și frumusețe. Formele curbe sunt percepute ca fiind plăcute și, în experimentele recente, „participanții au fost mai înclinați să considere spațiile ca fiind frumoase dacă erau curbilinii decât dacă erau rectilinii”. Cercetătorii au ajuns la concluzia că acest „efect bine stabilit al conturului asupra preferinței estetice poate fi extins la arhitectură”.⁹
• Astfel, spațiile albastre, înalte și curbilinii, cu vedere la cerul albastru, sunt mai susceptibile de a fi medii plăcute, sociabile și creative. Dimpotrivă, mediile roșii, cu tavanul jos, rectilinii sunt mai susceptibile de a încuraja concentrarea și studiul.

Foto: Thekla Ehling

Concluzie

Proiectarea pentru stare de bine și sănătate include o multitudine de oportunități și o serie de criterii. Strategia este că proiectele sunt suficient de bune pentru a îndeplini măsurile cantitative de sănătate, dar sunt, de asemenea, adaptabile și integrate cu un set mai larg de principii pentru a sprijini starea de bine. Există un risc potențial ca, în încercarea de a proiecta mediul „perfect” din punct de vedere tehnic, să riscăm să reducem importanța stimulilor care încurajează ocupanții să fie activi, conștienți și implicați.

Proiectele ar trebui să „împingă” utilizatorii spre comportamente pozitive, nu prin a-i face să se simtă confortabil și oferindu-le control asupra mediului de aproape, ci oferind o serie de stimuli adecvați pentru schimbarea comportamentului. Un exemplu extrem în acest sens este proiectarea Bioscleave House by Gins and Arakawa, menită să „consolideze viața provocând-o... să stimuleze reînnoirea fiziologică și psihologică prin crearea unor medii de viață care ar fi intenționat inconfortabile.”¹⁰ Se realizează acest lucru, printre altele, prin modificarea înălțimii de la podea la tavan, utilizarea distinctă a culorii, suprafețele neuniforme și înclinate ale podelei și dimensiunile incomode ale ușilor. Această abordare care dezorientează în mod intenționat demonstrează o abordare extremă, dar o orchestrare moderată și pragmatică a arhitecturii pentru a promova starea de bine este în mod clar viabilă.

Una dintre oportunitățile arhitecturii este că, prin proiectarea formei, spațiului și materialității, ea poate ordona relațiile dintre noi și mediul nostru prin crearea unor decoruri interactive pentru viață. Poate face acest lucru în așa fel încât să ofere oportunități de a ne îmbunătăți sentimentul de stare de bine, de a ne îmbogăți viața, de a ne face viața mai sănătoasă și mai plăcută. De exemplu, lumina soarelui care cade pe un scaun încastrat la fereastră care creează un moment de căldură și calm, combinat cu o privire asupra naturii, materiale pentru scaune moi și absorbante fonic și încântarea tactilă a mânerului neted pentru reglarea unui oblon de lemn.

Starea noastră de bine este strâns legată de astfel de momente de încântare. Într-o oarecare măsură, astfel de stimuli apar tot timpul, adesea fără a fi identificați sau proiectați, dar atunci când sunt orchestrați în întreaga clădire, efectul este cumulativ. Un studiu arată, de exemplu, că o abordare holistică a designului școlilor și birourilor poate crește performanța. De asemenea, a arătat că designul holistic al spitalului poate facilita chiar o vindecare mai bună. O clădire săracă oferă puține astfel de momente de încântare și ne privează viața, în timp ce o piesă de arhitectură de succes este una în care există o acumulare de multe momente de încântare care susțin cele cinci moduri de stare de bine.

Surse

1. Previziune. (2008). Capital mental și bunăstare. London: The Government Office for Science.
2. Aked, J., Thompson, S., Marks, N., & Cordon, C. (2008). Five ways to well-being: The evidence. London: New Economics Foundation.
3. US DHHS. (2000). Healthy people 2010: Understanding and improving health (2nd ed.). US Department of Health and Human Services. Washington D.C.: US Government Printing Office.
4. Baker, N., Rassia, S., & Steemers, K. (2011). Designing for occupant movement in the workplace to improve health. 5th International Symposium on Sustainable Healthy Buildings (pp. 25–33). Seoul: Centre for Sustainable Healthy Buildings, Kyung Hee University.
5. Lifetime Homes. (2011). Lifetime Homes Design Guide. Watford: BRE Press.
6. Mehta, R., & Zhu, R. (2009). Blue or red? Exploring the effect of colour on cognitive task performances. Science, 1226–1229.
7. Meyers-Levy, J., & Zhu, R. (2007). The influence of ceiling height: The effect of priming on the type of processing that people use. Journal of Consumer Research, 174–186.
8. Vartaniana, O., Navarrete, G., Chatterjee, A., Fich, L., Leder, H., Modrono, C., et al. (2013). Impact of contour on aesthetic judgments and approach-avoidance decisions in architecture. PNAS (Proceedings of the National Academy of Sciences, USA), 10446–10453.
9. Unwin, S. (2015). Twenty-five buildings every architect should understand. Abingdon: Routledge.
10. King, D., Thompson, P., & Darzi, A. (2014).Enhancing health and well-being though ‘behavioural design’. Journal of the Royal Society of Medicine, 336–337.